Ce înseamnă, de fapt, să mănânci normal?
Dacă ai încercat măcar o dietă în viața ta, este foarte posibil ca, la un moment dat, să fi ajuns să nu mai știi ce înseamnă să mănânci normal.
Poate ai avut perioade în care evitai pâinea.
Apoi ai citit că problema sunt carbohidrații.
Mai târziu ai aflat că fructele au prea mult zahăr.
După aceea cineva ți-a spus să nu mai mănânci după ora 18.
La un moment dat, fiecare masă începe să pară un test. Iar orice alegere vine la pachet cu o întrebare:
„Oare am făcut bine?”
Dacă te regăsești în această situație, vreau să știi ceva important.
Nu ești singurul om care simte asta.
În cabinet am întâlnit foarte multe persoane care nu aveau nevoie de încă o dietă. Aveau nevoie să înțeleagă cum arată, de fapt, o relație normală cu mâncarea.
Și exact despre asta vreau să vorbim în acest articol.
Ce înseamnă să mănânci normal?
Dacă ar trebui să răspund într-o singură propoziție, aș spune așa:
Să poți mânca cu plăcere, fără frică și fără vinovăție, oferindu-i corpului ceea ce are nevoie, fără să simți că ești permanent la dietă.
Poate pare o definiție simplă.
Dar, în realitate, în spatele ei se află foarte multe lucruri.
Pentru mine, mâncatul normal nu înseamnă perfecțiune.
Înseamnă echilibru.
Înseamnă să existe loc și pentru mesele obișnuite de acasă, și pentru ieșirile în oraș.
Înseamnă să poți mânca o felie de tort la aniversarea unui prieten, iar a doua zi să revii firesc la mesele tale, fără să simți că ai „stricat tot”.
Viața nu este perfectă.
Alimentația nici nu trebuie să fie.
De ce este atât de greu să mănânci normal?
Pentru că foarte mulți dintre noi am învățat reguli înainte să învățăm să ne ascultăm corpul.
Ani la rând am auzit lucruri precum:
- „Nu ai voie pâine.”
- „Pastele îngrașă.”
- „Fructele se mănâncă doar dimineața.”
- „Dacă ai mâncat pizza, mâine trebuie să compensezi.”
Problema acestor reguli este că ne fac să vedem mâncarea în două categorii:
alimente bune și alimente rele.
Iar atunci când mănânci un aliment pe care îl consideri „interzis”, apare foarte ușor vinovăția.
De aici începe un cerc pe care îl văd foarte des.
Restricție.
Poftă.
Exces.
Vinovăție.
O nouă dietă.
Și totul o ia de la capăt.
Cum arată o relație sănătoasă cu mâncarea?
Nu înseamnă să mănânci perfect.
Înseamnă să nu mai simți că mâncarea îți ocupă toată ziua.
O persoană cu o relație sănătoasă cu mâncarea:
- poate merge la restaurant fără anxietate;
- nu simte că fiecare masă este un examen;
- nu petrece zeci de minute întrebându-se ce are voie să cumpere din supermarket;
- nu încearcă să compenseze după fiecare abatere;
- nu începe „de luni” după fiecare weekend.
Pur și simplu mănâncă.
Și își vede mai departe de viață.
Poate părea un lucru banal.
Dar pentru cineva care s-a luptat ani întregi cu dietele, este una dintre cele mai mari schimbări.
Nu există alimente perfecte
Una dintre cele mai mari greșeli pe care le văd este ideea că există alimente complet „bune” și alimente complet „rele”.
În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate.
O pizza nu este un aliment care îți distruge sănătatea.
La fel cum o salată nu garantează automat o alimentație echilibrată.
Contează cât de des le consumi, în ce cantitate și cum arată alimentația ta în ansamblu.
Sănătatea nu se construiește printr-o singură masă.
La fel cum nici o singură masă nu o distruge.
Învață să îți cunoști corpul
Un lucru pe care încerc să îl dezvolt la fiecare persoană cu care lucrez este curiozitatea.
Nu perfecțiunea.
Curiozitatea.
Cum te simți după un anumit mic dejun?
Ce mese te țin sătul mai multe ore?
Ce alimente îți dau energie?
Care te fac să te simți obosit sau balonat?
Nu pentru că „așa scrie într-o dietă”.
Ci pentru că începi să îți înțelegi propriul corp.
Această diferență este uriașă.
Respect, nu pedeapsă
Cred că relația cu mâncarea începe să se schimbe în momentul în care nu mai ai grijă de corpul tău din frică.
Ci din respect.
Nu alegi anumite alimente pentru că „trebuie”.
Le alegi pentru că vrei să te simți bine.
Nu faci mișcare pentru că ai mâncat prea mult ieri.
Ci pentru că îți place cum te simți după.
Poate pare doar o schimbare de perspectivă.
În realitate, este una dintre cele mai importante diferențe dintre o schimbare temporară și un stil de viață pe care îl poți păstra ani întregi.
Cum îți dai seama că relația ta cu mâncarea începe să se schimbe?
Poate că nu vei observa imediat cântarul.
Dar vei observa alte lucruri.
Mâncarea nu va mai fi primul lucru la care te gândești dimineața.
Nu te vei mai simți vinovat după o ieșire în oraș.
Nu vei mai simți nevoia să „începi din nou” în fiecare luni.
Și, poate cel mai important, vei avea mai multă energie pentru lucrurile care contează cu adevărat.
Familie.
Prieteni.
Muncă.
Pasiuni.
Viață.
Pentru că mâncarea va reveni acolo unde îi este locul.
Va fi o parte importantă a vieții tale.
Dar nu centrul ei.
Ce aș vrea să reții
Dacă citești acest articol și simți că ești departe de această relație cu mâncarea, nu înseamnă că ai făcut ceva greșit.
Și nici că nu ai suficientă voință.
Cel mai probabil, ai încercat să urmezi reguli care nu ți se potriveau.
Vestea bună este că relația cu mâncarea nu este un talent cu care te naști.
Este ceva ce se poate învăța.
Pas cu pas.
Iar când începi să înțelegi mai bine cum funcționează corpul tău și de ce faci anumite alegeri, alimentația încetează să mai fie o luptă.
Devine, pur și simplu, un mod firesc de a avea grijă de tine.